În 1584, Jean de Pontac, seniorul din Haut-Brion, a donat Ordinului Carmelit mai multe hectare de pajiști și viță de vie. Această dovadă de favoare avea, fără îndoială, o tentă de predestinare: membrii congregației și-au luat numele de la Muntele Carmel, care înseamnă literal „via lui Dumnezeu”. Au îngrijit pământul timp de aproape două secole, demonstrând aceeași devoțiune atât în penitențe, cât și în producția de vin.