Castellare di Castellina s-a născut din uniunea a patru domenii (Castellare, Caselle, San Niccolò și Le Case) la inițiativa lui Paolo Panerai, cu scopul de a produce vin de cea mai bună calitate posibilă. Aceasta se întâmpla în anii 1970, când începuse așa-numita Renaștere a vinului italian. O Renaștere la care Castellare și-a adus propria contribuție printr-o combinație de tradiție și inovație. Tradiție în îngrijirea podgoriilor și terenurilor sale, făcând distincția între câmpuri și sodi (în care câmpurile sunt terenurile mai ușor de lucrat, iar sodii - solurile „tare” - sunt cele mai dure, dar cele mai bune pentru cultivarea viței de vie), în decizia sa de a continua să producă vin conform metodei toscane și în respectul față de denumirea Chianti Classico - folosind doar soiuri de struguri toscane indigene pentru a produce un vin recunoscut la nivel internațional ca fiind unul dintre cele mai bune vinuri roșii din lume. Inovația a fost urmărită în primul rând prin crearea primei podgorii experimentale în regiunea Chianti împreună cu Universitatea din Milano - condusă de profesorul Attilio Scienza - și Universitatea din Florența, implementând prima selecție științifică de clone Sangiovese (numite aici Sangioveto).Și apoi prin introducerea utilizării baricului, urmând cercetările aprofundate și sfaturile lui Emile Peynaud, cel mai renumit oenolog din memoria noastră, precum și prin acordarea unei atenții constante fiecărui proces de vinificație în desfășurare, în munca neîncetată și în continuă evoluție de producere a vinurilor de calitate. Aceasta este o poveste care demonstrează cum tradiția, inclusiv în instalații, și inovația pot scoate ce e mai bun din pământ, arătând generațiilor tinere cum munca asiduă și viața familiei Mezzadri - oamenii care odinioară conduceau moșiile nici ca proprietari, nici ca muncitori - au fost fundamentale în modelarea peisajului extraordinar al Chianti-ului. Mezzadri și muncii lor, Castellare le-a dedicat o sculptură de Matteo Spender, care se află în centrul Castellinei. Cele două fotografii ale marelui fotograf portretist Giuseppe Pino ilustrează acest sacrificiu, dar și bucuria pe care o aduce cu sine producerea vinului.