O poveste scrisa cu truda si cu mult drag in familie. O reteta proprie transmisa din tata in fiu de-a lungul a cinci generatii. Traditie. Dragoste. Devotament. Familie. Asta inseamna Pater.

Prunele bine coapte, culese din livezi de pe coama dealurilor insorite din Arges, sunt transportate la locul de depozitare si puse in vasele pentru fermentare zdrobite. Fermentarea: are loc in butoaie cu capacitati 1500-3000 litri, confectionate din doage de lemn de stejar. Fermentarea dureaza intre 2 pana la 4 saptamani in functie de temperatura din locul unde sunt depozitate butoaiele cu prune. Prunele fermentate se transforma in borhot care constituie materia prima din care se fabrica tuica.

Distilarea se face la cazanul propriu care are o capacitate de 200 l si este confectionat din tabla de cupru. Primele cantitati de circa 0,5 litri de alcool care ies (cam la 65°C), se numesc frunti si se colecteaza separat, nu se vor consuma, ci vor fi folosite ca alcool pentru uz extern pentru ca au continut ridicat de acid cianhidric si alcooli toxici. Acestia ies primii din distilat pentru ca au punct de fierbere mai mic decat alcoolul etilic rezultat apoi la distilare.

De asemenea, ultima parte rezultata din distilare, cozile, se elimina pentru ca sunt formate din acizi grasi cu masa moleculara mare, cu gust si miros neplacut, care ar strica calitatea organoleptica a tuicii.